21 aprilie 2011

Picioare Dansatoare vs. Picioruse Impiedicate

O pereche de Picioruse Impiedicate s-a ratacit in lumea Picioarelor Dansatoare. Piciorusele se impiedicau de orice le iesea in cale, cateodata chiar si de propriile unghii sau de o adiere de vent. Genunchii Picioruselor erau intotdeauna insangerati, dar se obisnuise asa. Durerea ce producea zeama aceea rosiatica devenise ca un bandaj pentru tristetea Picioruselor.
In lumea Picioarelor Dansatoare, Piciorusele se simteau ca un trenulet de carton intr-o gara supraaglomerata de suieraturile trenurilor cu aburi.

14 aprilie 2011

Prada...

Sunt intr-o continua agonie. Traiesc precum un animal ranit de o ceata de vanatori ce nu isi poate gasi un loc sigur in care sa se ascunda. Vanatorii imi urmaresc fiecare miscare de la distanta si rad in hohote de fiecare data cand ma prabusesc rapusa de durere. Imi adulmeca urmele de sange inchegat si il calca in picioare, amestecandu-l cu pamantul umed in canelurile bocancilor greoi.
Ca frustrarea sa devina si mai apasatoare isi trimit cainii in cautarea mea. Ma haituiesc cu latratul lor batjocoritor si imi strapung pielea, umpland-o de saliva lor scarboasa.
In disperarea mea am vazut un loc ce imi poate asigura scaparea, dar trebuie sa ma lupt cu ei toti pentru a ajunge acolo...

13 aprilie 2011

O zi matura pe tiroliana

Astazi mi-am petrecut ziua cu R. intr-un mod foarte matur. Am fost intr-un parc pe care l-am descoperit la cateva strazi distanta de casa. Acolo, printre copiii care se catarau pe toate franghiile, toboganele si trenuletele avute la dispozitie, ne-am simtit de aceeasi varsta cu ei. Am incercat rezistenta leaganelor, balansoarelor si mai ales a tirolianei. Am asteptat sa se elibereze locul de copiii neastamparati si le-am luat locul cu brio. Aproape o ora am alunecat pe o franghie dintr-un capat in altul...pana la epuizare. Ceilalti copii nu au avut nici o sansa sa ne smulga de acolo pana nu am simtit noi ca ne lasa genunchii...



05 aprilie 2011

Post scris la nervi...

De trei saptamani ma lupt sa imi odihnesc durerile de spate pe o saltea confortabila, sa am camera mea, sa pot pleca unde vreau fara sa se tina nimeni dupa mine. Dar acest lucru este mai greu de realizat decat ma asteptam. Cheltuielile de zi cu zi si mai ales cele neprevazute imi ingreuneaza ascensiunea inspre scopul propus.
As vrea sa ma eliberez de tensiunea ce imi slabeste puterile...