_Imperfectissm_
17 decembrie 2015
Sunt norocoasă!
Există unii oameni de care te îndrăgosteşti instant, fără să vrei. Genul ăla de oameni care îți intră pe sub piele, cărora îți vine să le pupi tălpile doar pentru că există. Ființe atât de calde şi frumoase de îți umplu sufletul de lumină şi nu te poți abtine să zâmbeşti în preajma lor şi să mulțumeşti sorții şi destinului că ți le-au scos în cale. Când ai astfel de oameni în viața ta eşti cu adevărat norocos!
23 mai 2013
O atingere cunoscută...
Sunt într-un loc plin de oameni. Stau în mijlocul lor pe un pedestal de unde vorbesc fără ca nimeni să mă asculte. Îmi impregnez amintirile în memoriile lor oarbe. Cu iz de detalii mă descopar în fața unei familiare tăceri ce se învolbureaza în jurul meu. Ating mulțimea fugitivă cu răceala unei stele moarte. Nu se mai mișcă iar vocea mea timidă e acoperită de un sunet liniștitor. Aglomerația se disipa fără a se mișca din loc. O atingere cunoscută...
19 aprilie 2013
M-am mutat!
Lipsa postărilor pe acest blog se datorează faptului că m-am mutat la o nouă adresa. De fapt mi-am mutat doar desenele aici, așa că voi păstra și acest locșor pentru momentele de inspirație literară (chiar dacă sunt foarte rare).
Pentru a mă revanșa, vă voi arăta ultimele lucrări publicate pe http://imperfectissm.wordpress.com/. Sper să vă placă!
Imperfectissm
Pentru a mă revanșa, vă voi arăta ultimele lucrări publicate pe http://imperfectissm.wordpress.com/. Sper să vă placă!
Imperfectissm
21 ianuarie 2013
20 decembrie 2012
19 decembrie 2012
18 decembrie 2012
17 decembrie 2012
15 decembrie 2012
Frântură de creion 9
Primul desen din seria cadourilor de Crăciun. Acesta este făcut pentru o amică pasionată de călătorii!
Dimensiune: 13/17 cm
Tehnică: pixuri colorate pe hârtie.
04 decembrie 2012
Arta cere sacrificii, dar nu atât de mari!
Pentru că stau de obicei în spatele camerei foto, eu și domnul meu nu prea apărem în poze împreuna, așa că duminică l-am târât în parc pentru o sesiune de fotografii romantice de cuplu. După jumătate de oră de mormăit și blestemat că nu putea să își ia și el o femeie normală care să îl târască în Mall în loc de ghețurile arctice, am pornit în pas voios și îmbrăcați frumos spre parc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)