07 noiembrie 2011

Adăpost de iarnă

La simțirea frigului îmi schimb pielea. Poate voi folosi carapacea unei țestoase. Pentru protecție - a sufletului. Înghetul îl face să se rănească mult mai ușor decât în timpul verii.
Îi voi atașa un buzunar la piept - pentru buze calde și vin fiert.
Îi voi construi un hornuleț - pentru răpufnirile mușchilor încleștați și a durerilor de oase.
Îi voi împleti mâneci pufoase - pentru povești la gura sobei și mere coapte.
Îți voi lăsa loc lângă fereastră ca să ucidem fulgi de zăpadă împreună.
Printre pernele moi ne vom adăposti sub carapacea deja crăpată...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu