17 august 2010

Vorbe...

Primesc minciunile frumoase fara nici o jena. Imi curg prin vene si se evapora cand intalnesc cel mai mic obstacol. Prefer sa nu le las sa ajunga la inima, pentru ca acolo pot lasa rani cand isi tarasc spinii inmuiati in vorbe dulci. Se pot odihni acolo pentru o vreme, dar doar dupa ce le-am inconjurat cu un strat gros de neimportanta. Daca le voi permite sa umble libere, vor lasa urme greu de uitat dupa ce vor disparea. Asa ca minte-ma frumos, dar cu grija...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu